Alcoolul îngrașă?

bee-on-beer-helath_3124687bIstoria umanităţii ne demonstrează consumul de alcool din cele mai vechi timpuri şi preferinţa în special a bărbaţilor pentru băuturile alcoolice. A mânca şi a bea sunt comportamente care se repetă în mod uzual, însă se constată un consum mai ridicat de alcool la diferite ocazii (fie că sunt sărbători religioase, celebrări, reuniuni de familie sau cu prietenii). Motivele consumului de alcool pot fi variate: unii îl consumă pentru efectul tonic şi euforizant pe care îl produce, alţii îl folosesc ca o metodă pentru uitarea problemelor… În ziua de astăzi, alături de nicotină, este drogul acceptat şi comercializat peste tot în lume.

Nu trebuie să fim extremişti şi să ne îngrijorăm dacă din când în când bem un pahar de vin la o masă sau o bere atunci când ieşim în oraş atâta timp cât acest consum este sporadic; organismul nostru face faţă unui consum de 20-30g alcool pe zi în cazul bărbaţilor, respectiv 10-15g alcool în cazul femeilor fără a genera riscuri pentru sănătate. Atenţie, vorbim de doza maximă în 24 ore şi nu de o doză zilnică medie, adică o persoană care nu a consumat alcool deloc în timpul săptămânii nu poate să bea sâmbată seara 4 pahare de tărie fără a se expune unor riscuri.

De multe ori lumea se întrebă dacă alcoolul îngraşă, şi, gândindu-ne la alcoolicii cronici care în cea mai mare parte sunt slabi şi, nicidecum graşi, am fi tentaţi să credem că răspunsul la întrebarea noastră este: nu. Însă răspunsul nu este corect atunci când nu vorbim despre alcoolici.

Atunci când vrem să slăbim ar trebui să renunţăm la alcool sau consumul lui să fie foarte, foarte scăzut. De ce?

  • Ca şi zahărul, alcoolul nu conţine decât “calorii goale”– aduce destul de multe…7 kcal/g de alcool pur faţă de 4 kcal/g care le aduc glucidele şi proteinele sau 9 kcal/g lipidele.
  • Consumul de alcool produce schimbări în metabolismul lipidic Prioritatea organismului este de a anihila alcoolul (perceput ca şi toxic) convertindu-l în energie, în timp ce grăsimile sunt percepute ca “nepericuloase” ( scade oxidarea grăsimilor rezultând o acumulare de trigliceride) şi sunt trimise spre ţesutul adipos ca rezervă.
  • Alcoolul are efect hipoglicemiant deoarece intensifică efectul insulinei şi blocheaze gluconeogeneza (sinteza de glucoza din lipide si proteine); există pericolul unei scăderi importante a glicemiei dacă este consumat pe stomacul gol.
  • nu trebuie uitată nici starea de dezinhibiţie pe care o dă consumul de alcool, care, de cele mai multe ori conduce la un consum crescut de alimente.

Prin urmare, dacă dorim o scădere în greutate consumul de alcool nu ne ajută. El aduce un aport energetic aproape la fel de mare ca şi lipidele şi nicidecum nu “topeşte grăsimea”, cum se spune în popor, ci din contră, ajută la depozitarea ei.

În ceea ce priveşte alcoolicii, da, întradevăr sunt slabi deoarece alcoolul consumat în exces duce la modificări importante la nivelul întregului organism, inclusiv la scăderea absorbţiei şi metabolizării nutrienţilor rezultând multiple deficite, în special de vitamina B1 şi de folaţi. Reacţiile chimice care au loc cu scopul anihilării alcoolului duc la o serie de perturbări metabolice care includ: acidoza, hiperlipidemie, hiperuricemie, etc. În plus, mulţi dintre ei, ajung să-şi înlocuiască mesele cu alcool, ţigări şi cafea ceea ce contribuie la alterarea stării de nutriţie a acestora.

În concluzie, dacă doriţi să slăbiţi, evitaţi să consumaţi alcool, iar la diferite evenimente alegeti să beţi un pahar de şampanie sau un şpriţ mai diluat pentru a nu vă simţi marginalizaţi (cu 2-3 degete de vin într-un pahar mare la care adaugaţi apă minerală şi gheaţă obţineti o băutură care conţine puţine calorii).

alcohol

Conţinutul caloric aproximativ al băuturilor alcoolice:

1 pahar șampanie (120ml) 70 kcal
1 pahar vin sec sau demisec (120ml) 85-90 Kcal
1 pahar vin dulce (120ml) 100-150 kcal
1 pahar bere (250ml) 125 kcal
1 halbă bere (500ml) 250 kcal
Cognac, whisky (50ml) 125 kcal
Rom (50ml) 120 kcal
Vermut (50ml) 75 kcal
Sorina Adam
Nutriţionist-Dietetician