Nutriția în Boala Cronică Renală (BCR)
Nutriția în boala cronică renală este una dintre preocupările mele importante. Din 2015 mă ocup de consilierea nutrițională a pacienților aflați în tratament cu hemodializă din Centrul Medical Avitum Cluj-Napoca.
Atunci când ne confruntăm cu Boala Cronică de Rinichi, nefronii (celulele funcționale ale rinichiului) sunt afectați și nu-și mai pot îndeplini funcția de filtrare, de reglare a compoziției sângelui și de eliminare a deșeurilor și a substanțelor inutile din organism.
Din păcate, pacienții cu boală cronică renală se adresează dieteticianului destul de târziu, în general, înainte de a începe dializa. Apelarea la un specialist în nutriție ar trebui să se întâmple cât mai devreme după aflarea diagnosticului, astfel încât pacientul să facă schimbările necesare în alimentație pentru a întârzia progresia bolii.
Obiectivele terapiei nutriționale în cazul bolii cronice de rinichi sunt:
- Prevenirea malnutriției/menținerea unui status nutrițional optim
- Încetinirea progresiei bolii cronice renale prin reducerea sau controlul compușilor de excreție
- Prevenirea bolilor cardiovasculare prin gestionarea dislipidemiilor
- Corectarea deficitului de Vitamina D
Elementele cele mai importante în dieta pacientului cu boală cronică renală sunt:
- aportul caloric
- aportul de proteine
- aportul de sodiu
- aportul de fosfor și potasiu, atunci când apare hiperfosfatemia, respectiv hiperpotasemia/hiperkaliemia
- aportul de lichide
Aportul caloric. Menținerea unei greutăți sănătoase este importantă, însă nu este recomandată o dietă hipocalorică excesivă.
Gestionarea aportului de proteine este esențială în menținerea sănătății rinichilor. Reducerea cantității de proteine poate contribui la diminuarea presiunii asupra rinichilor, însă este important să se păstreze un echilibru adecvat. Consumul insuficient de proteine poate duce la pierderea masei musculare. Recomandarea nivelului optim de proteine se face de către medicul nefrolog. În funcție de stadiul bolii se indică un aport între 0,6-0,8g proteine/kgcorp/zi în predializă și între 1,1-1,4g proteine/kgcorp/zi în timpul tratamentului cu hemodializă.
Rinichii sănătoși reglează nivelul de sodiu din organism. În boala cronică renală rinichii nu mai reușesc să elimine excesul de sodiu ceea ce duce la acumulare de lichide, edeme, creșterea tensiunii arteriale și suprasolicitarea inimii.
Limitarea aportului de sodiu este importantă pentru menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase și pentru diminuarea retenției de lichide. Recomandările în ceea ce privește aportul de sodiu pentru pacienții cu boală cronică renală sunt <2300mg/zi, ceea ce înseamnă aproximativ 5g sare de bucătărie (NaCl). Se recomandă limitarea alimentelor procesate care conțin multă sare și folosirea plantelor aromatice pentru a da savoare mâncărurilor.
Atenție!!! Nu se recomadă folosirea înlocuitorilor de sare/sarea dietetică (KCl) datorită conținutului prea mare de potasiu.
Pe masură ce boala renală avansează și rinichii nu reușesc să elimine excesul de fosfor și potasiu poate să fie necesară o restrictie în ceea ce privește aportul acestora.
Fosforul este un mineral care se găsește în multe alimente. Dacă valoarea fosforului în sânge depășește limita normală, se impune o restricție a aportului de fosfor. Acest lucru se întâmplă de obicei în stadiile avansate ale bolii.
Un nivel crescut al fosforului în sânge, duce la pierderea calciului din oase, fapt ce conduce la fragilitate osoasă și la fracturi mai frecvente. Calciul, care este extras din oase, se depune în alte țesuturi, inclusiv pe vasele de sânge, și astfel, apar complicațiile nedorite de genul infarctului miocardic sau accidentelor vasculare cerebrale. Aportul alimentar de fosfor la pacienții cu insuficiență renală cronică nu trebuie să depășească 1000mg/zi.
Potasiul reprezintă un mineral esențial pentru funcționarea corectă a sistemului neuromuscular și pentru metabolismul proteinelor. În condiții normale, rinichii sănătoși elimină surplusul de potasiu din organism. Nivelele ridicate pot determina slăbiciune musculară și aritmii cardiace, prezentând un risc pentru sănătate. Aportul de potasiu pentru pacienții cu boală cronică renală trebuie să fie între 1500-2500mg/zi, în funcție de faza bolii și de pacient.
Potasiul se găsește în special în fructe și legume, dar și în carne, lactate, oleaginoase, ciocolată, etc.
Aportul de lichide. În predializă, restrângerea aportului de lichide se face doar la recomandarea medicului nefrolog.
Odată ce pacientul începe tratamentul de substituție a funcției renale, este necesar să restrângă consumul de lichide. Deoarece rinichii nu mai funcționează eficient, lichidele consumate între sesiunile de dializă se acumulează în organism, provocând creșteri rapide ale greutății, edeme la nivelul membrelor și feței, precum și creșteri ale tensiunii arteriale. Cantitatea zilnică recomandată de lichide depinde de producția de urină rămasă.
De ce este important să apelăm la un dietetician dacă avem boală cronică renală?
- Trebuie să avem grijă cum ne alcătuim meniul, astfel încat să nu depășim cantitatea de proteine recomandată.
- Dieteticianul ne poate ajuta să facem alegeri potrivite în ceea ce privește alimentele care conțin proteine, astfel încât să nu depășim doza zilnică recomandată de fosfor.
- Pacienții cu boală cronică renală au nevoie și ei de vitamine, minerale și fibre, care se găsesc în fructe și legume, dar, în același timp, nu trebuie să depășeasca aportul recomandat de potasiu care este un mineral prezent în acestea.
- De multe ori, boala cronică renală o întâlnim la persoane, care au și alte patologii asociate și, în acest caz, lucrurile se complică, în ceea ce privește alimentația; pacientul se simte depășit și renunță, spunând că indicațiile nutriționale sunt contradictorii. Dieteticianul vă poate îndruma în cazul în care vă confruntați cu mai multe patologii.
Este dificil pentru pacient să se descurce singur și să-și alcătuiască un regim adaptat tuturor acestor variabile. De aceea, vă încurajez, ca în situația în care sunteți diagnosticați cu boala cronică renală, să apelați cu încredere la un dietetician cu experiență în această problemă de sănătate.
Bibliografie:
KDOQI Clinical Practice Guideline for Nutrition in CKD:2020 Update
ESPEN, Basic in Clinical Nutrition 4th Edition